anatomopatologice macroscopice reliefate intraoperator a dus la decizia corectă, anume cea a unei hemicolectomii drepte de necesitate.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   În multe situaţii, neurofiziologia clinică este esenţială şi totodată suficientă în stabilirea unor diagnostice precise, evitând explorări paraclinice şi imagistice exhaustive, costisitoare şi care deseori întârzie identificarea cauzelor unor deficite neurologice, ba chiar orientează abordarea terapeutică pe căi greşite. Sunt câteva patologii care, prin frecvenţa lor în populaţie, constituie adevărate probleme de medicină socială, cu impact puternic asupra stării de sănătate şi calităţii vieţii. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Întreaga Americă a fost zguduită, în vara anului 1937, de dispariţia prematură a unuia dintre cei mai cunoscuţi compozitori americani, George Gershwin. Evoluţia sa pe scena lumii a fost asemenea unei „comete“ pe constelaţia mondială a muzicologiei primei jumătăţi a secolului XX. Stilul său componistic, devenit repede popular pe Broadway, reunea elemente de jazz simfonic şi de muzică uşoară, astfel că lucrările lui George Gershwin au fost bine primite nu doar pe Broadway sau la Hollywood, ci şi în sălile de concerte clasice. Melodiile sale au fost interpretate de cei mai cunoscuţi instrumentişti şi cântăreţi americani de-a lungul timpului, precum: Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra, Herbie Hanock şi mulţi alţii. Afecţiunea pe care a avut-o, de care nu a ştiut până în ultimele zile ale vieţii, când pareza brahială stângă i-a afectat capacitatea de a cânta la pian, nu se face simţită cu nimic în compoziţiile sale din ultimii ani ai vieţii, ba mai mult, acestea sunt mai pline de maturitate şi de expresie muzicală decât compoziţii mai vechi. (...)

   În România, în anul 1996, a evoluat cea mai mare epidemie de meningită West Nile din Europa, care a totalizat 393 de cazuri. Ca urmare a acestui fapt, începând din 1997, autorităţile sanitare au implementat un sistem de supraveghere a acestei infecţii la om, sistem care funcţionează şi în prezent. În anul 2009, prin acest sistem, au fost confirmate două cazuri de îmbolnăvire.

   La nivel european, în ultimii ani, au fost înregistrate cazuri de meningită West Nile în Italia, Ungaria, Franţa. Ministerul Sănătăţii anunţă că anul acesta nu s-a înregistrat niciun caz de meningită West Nile pe teritoriul României. (...)

  Importanţa structurală a mastoidei pentru osul temporal poate fi privită din prisma patologiei pe care o poate dezvolta, otomastoiditele supurate acute sau cronice reprezentând entităţi patologice de mare gravitate, prin complicaţiile pe care le pot genera.

   Tremorul esenţial (familial) este cel mai frecvent tremor întâlnit şi are frecvenţa mai joasă (4–8 Hz) decât tremorul fiziologic (7–12 Hz). Este numit esenţial deoarece nu este asociat cu alte simptome neurologice. Se numeşte şi tremor familial sau ereditar, deoarece în 50% din cazuri se observă o agregare familială, ceea ce sugerează un determinism genetic, transmiterea fiind autozomal dominantă, cu penetranţă înaltă. Se presupune a fi o afecţiune neurochimică (modificarea activităţii neurotransmiţătorilor generează tabloul clinic) a ganglionilor bazali, studiile neuropatologice neputând evidenţia până în prezent leziuni la nivelul structurilor care coordonează mişcările. (...)

    S-a discutat mult şi încă se discută termenul ce ar trebui să fie folosit pentru a desemna scăderea funcţiei gonadice masculine, odată cu înaintarea în vârstă. De la bun început trebuie exclus din limbajul medical (dar şi nemedical) sintagma de menopauză masculină. Fiindcă este total inadecvată şi… chiar ridicolă. „Menopauză“ desemnează încetarea menstrelor la femeie, iar bărbaţii nu au… menstre.

   Andropauză nu-i nici el un termen corect. Spre deosebire de menopauză, unde funcţia gonadică (ovariană) încetează complet, în cazul bărbaţilor nu se ajunge niciodată la o încetare totală a acesteia. Nici secreţia hormonală nu dispare complet şi nici spermatogeneza nu se opreşte, fertilitatea nedispărând total. (...)

    Parcă ieri apărea almanahul „Clipa cea repede…“ (2008), suită de volume iniţiată şi susţinută financiar de dna Maria Golăescu, doctor în medicină, membru de onoare al SMSPR că, iată, îşi face apariţia cel mai recent număr al acestui florilegiu de texte literare ale medicilor-scriitori datat: 2010–2011. Sub redacţia şi selecţia sa (în colaborare cu Doina Velican), actualul volum cuprinde poezii semnate de Emilia Dumitrescu, Constantin Bogdan, Dan Ioan Nistor, Corneliu Zeana, Laurenţiu Bogdan, Doina Velican, Marin Rădulescu, Mihai Ghiur, Claudia Voiculescu, Gheorghe Eugeniu Bucur, Virgil Pătraşcu, Ştefan Şt. Moraru, Dan Lăzărescu, Adrian Chiriţă, Constantin Cernat, Maria Dragotă, Letiţia Iubu, texte de proză, autori: Mihail Mihailide, Elvira-Sînziana Ciufecu, Carmen Crăciun, Corneliu Zeana, Florea Marin, Ieremia Lenghel, Marin Rădulescu, Mihai Ghiur, Dan Lăzărescu, Virgil Pătraşcu, Maria Golăescu, precum şi un grupaj de savuroase epigrame. Dorinţa celei care a dat viaţă acestei frumoase culegeri literare e ca iniţiativa dsale să dăinuiască atât timp cât medicii vor continua să iubească scrisul artistic.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  

– rezultatul acţiunii nocive asupra organului cutanat al radiaţiilor solare – nu sunt numai un subiect medical „de sezon“, ci – prin consecinţele patologice, uneori grave, – unul de permanentă actualitate. „Soarele arde altfel decât odinioară“, constată tot mai mulţi dintre „fanii“ plajelor marine, ai culmilor montane deschise ori ai ştrandurilor. Este o constatare pusă în evidenţă – deci, obiectivată, prin măsurarea zilnică a intensităţii radiaţiilor ultraviolete şi comunicarea rezultatului odată cu buletinul meteo. Despre răspunsul la expunerea la soare a diferitelor fototipuri de piele şi despre patologia de sorginte actinică, în studiul publicat „în serial“, sub semnăturile dnilor prof. dr. Justin Diaconu şi dr. V. Benea. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.